miercuri, 18 august 2010

Manifest misogin.

Vorbesc în numele tuturor acelor femei sătule de alte femei care prin penibil şi plăcintăraie fac de râs specia pe care o reprezintă în mod absolut incorect şi murdar. Mai exact este vorba despre clasa mironosiţelor pupincuriste cărora le lipseşte educaţia primară şi care apelează la orice tertip pentru a intra în graţiile unui bărbat. La început m-am amuzat atât în cercul meu de cunoştinţe cât şi în medii mai pretenţioase, gen universităţi sau alt soi de medii mai mult sau mai puţin academice. De câteva seri însă, cred că am impresia că încep să meditez serios asupra acestor pet-uri lamentabile peste care inevitabil dau.
Sunt peste tot! La un moment dat începusem să cred că problema e la mine. La alt moment dat am băgat de seamă că problema e strict la ele. Azi, tind să cred că problema este la toţi, în afară de noi. Femeile cu valabilitate redusă se ambiţionează să cucerească în mod stupid orice bărbat (ca să nu folosesc nume de organe) pe care îl cunosc, cu potenţial sau fără, cu muşchi sau cu cercel în gambă, cu sau fără bani, cu sau fără studii etc, numai ca să-şi demonstreze lor abilităţile de divă şi talentul de femeie la cratiţă. În cele din urmă se ajunge la o competiţie femeie vs.femeie. Procedeele prin care genul de femeie, despre care încerc să povestesc, acţionează, sunt dintre cele mai diverse. De la ridicatul poalelor ,şantajul virtual pe messenger sau facebook, obţinerea de avantaje prin compătimire, gătitul de plăcintăraie, desfăcutul cracilor la drum de seara până la milogeli penibile şi telefoane de ,,adio, dar rămâi cu mine’’.
Am cunoscut, oho! O da! Am cunoscut vreo 2 dintr-astea veritabile. Când am ripostat şi am încercat să ridic un semnal de alarmă, mi s-a spus că exagerez. Că eu, a` mai inteligentă, trebuie să le iau ca atare. Well well....dar până când să fim inteligenţi? În cazul ăsta, inteligenţa mă sufocă, şi nu m-ar fi sufocat dacă genul de femei cu pricina ar fi avut curajul la un moment dat să-şi accepte jalnicul mod de viaţă şi trista aparenţă. Vis-a-vis de ele, piţipoancele au totuşi o doză de demnitate: îşi recunosc apartenenţa la specie.
Desigur că vina nu este numai a lor. Şi bărbaţii din jurul nostru se lasă ademeniţi de astfel de ispite jenante. Însă acum sunt doar misogină . La urma urmei, măcar de data asta merită s-o dau în clişee. Şi-atunci, cum zice lumea, în orice bărbat se ascunde un radar de cozi ridicate. 
Deci fetelor, fiţi în continuare penibile! Poate primiţi şi o inghetzată.

:D